Hátimotor Hátimotor Motoros sárkány Kezdőlap Merevszárnyú UL Forgószárnyú UL Műrepülés Videók Galéria

Version francaise Versiunea în româneste
 
Avion Ultrausor

MCR Pick Up


În 2005 la cererea unui client al său Dyn’Aero a construit varianta UL al lui MCR 4S. În cabina ce în cazul de faţă s-a dorit a fi doar două locuri, în locul scaunelor din spate s-a obţinut un loc pentru bagaje de un volum ne mai întâlnit la avioanele UL.(singurii care se mai lăudau cu un spaţiu asemănător pentru bagaje erau cei de la Norman Aviation cu aparatul Mini Explorer). Precum ne-a obişnuit Dyn’Aero, şi la proiectarea acestui aparat au venit cu o serie de îmbunătăţiri care, din acel moment sunt implementate pe toate aeronavele pe care le construiesc.

De la distanţă, în afară de înscrisul MCR Pick Up şi de lipsa capetelor de aripă nimic nu pare a o deosebii de modelul cu patru scaune. Pentru a descoperii numeroasele modificări trebuie să aruncăm o privire în cabină şi sub capota motorului.
În afara de axe şi câteva elemente de legătură toate organele de comandă sunt realizate din materiale sintetice, tijele de comandă şi culisele sunt din carbon iar cablurile de oţel sun înlocuite cu Dynema. Astfel greutatea acestor piese a scăzut la jumătate. După cum reiese din documentaţia constructorului, în cazul pieselor din materiale compozite în locul coeficientului de siguranţă standard de 1,5 s-a lucrat cu 2,25 mărind astfel şi mai mult rezistenţa.
În ce priveşte procesul de uşurare, s-a intervenit şi în alte zone precum lonjeroanele şi învelitoarea aripii Pick Up. Capetele de aripă au fost împrumutate de la clasicul MCR, suprafaţa aripii rămânând la fel cu cea a lui 4S. Dispariţia scaunelor din spate şi a elementelor de fixare ale acestora joacă un rol important în ce priveşte masa nou obţinută. Varianta standard cântăreşte gol 260 kg ceea ce e de-abia cu 20 kg mai mult decât a celui mai uşor MCR UL, iar varianta pe care am testat-o noi dotată la maxim cântăreşte 287 kg.
Un aspect pe care dorim neapărat al scoate în evidenţă este calitatea prelucrărilor până la cele mai mărunte detalii – acum sunt cu adevărat remarcabile, diferenţa faţă de aparatele construite anterior este semnificativă. Dezvoltarea tehnologică recent implementată se vede mai ales pe elementele din material compozit. De-a lungul timpului constructorul a reuşit a demonstra o dezvoltare continuă ce chiar dacă astăzi încă nu atinge nivelul celor mai buni constructori din material compozit din Europa dar cu siguranţă sunt pe drumul cel bun şi au toate şansele de a se alinia la cei mai buni.
La fel precum şi MCR 4S, şi Pick Up-ul are tren de aterizare hidraulic ceea ce contribuie indiscutabil la capacitatea aeronavei de a opera şi pe teren mai puţin amenajat. Deşi e mai bine dacă avem mare grijă la terenul ales pentru decolare/aterizare deoarece o groapă sau un muşuroi mai rezistent ar putea cauza pagube precum la un oricare alt aparat simplu cu structură metalică şi îmbrăcat în pânză dar costurile de reparaţie vor fi cu totul diferite.
Din cauza regulamentului francez ce impune ca motorizare pentru orice ULM un propulsor de 100 c.p., Pick Up-ul a fost dotat cu Rotax 912 S. Ori eu am devenit foarte curios în ce priveşte performanţele acestuia în comparaţie cu surata mai mare dotată cu 914.

Confortul este maxim. Datorită cabinei late de 1,20 m, a scaunelor şi a palonierelor reglabile oricine va putea sta deosebit de confortabil la bordul acestui aparat de zbor. Cu tot efortul pentru a reduce din greutatea aparatului, sistemul de încălzire al carburatorului cât şi cel al cabinei au rămas acestea considerându-se un necesar şi nu doar articole de lux.
Rulajul pe sol este plăcut, palonierele fiind în legătură cu roata din faţă iar frânele disc acţionate hidraulic diferenţial fac posibil ca să rulăm foarte precis în direcţia în care dorim.
Scot flapsul acţionat electric pe prima treaptă, parcurgem check-list-ul dinainte de decolare apoi ieşim pe pistă şi decolăm. În nici 6 secunde ne desprindem pentru a nu depăşi viteza optimă de urcare 140 km/h cu flapsul pe prima treaptă. Apoi ridic flapsul şi în cinci minute atingem cele 5600 de picioare pe care ni le-am propus. În urcare, variometrul indica o medie de 6,1 m/s. Singurul dezavantaj este datorat faptului că botul este mult ridicat ceea ce limitează vizibilitatea spre înainte.
Aparatul răspunde foarte prompt şi dinamic la înclinări rămânând stabil chiar şi în turbulenţele de sub stratul de inversiune termică. După ce trecem de stratul de nori constat cu bucurie că aparatul pate fi pilotat doar din trimmere. Avem la dispoziţie trimmer pentru profundor dar şi la eleroane ceea ce e chiar excelent şi foarte important luând în considerare simplul fapt că pentru simplitate există o legătură între ce le două rezervoare din aripi ori astfel combustibilul se poete muta dintr-un plan în celălalt necesitând astfel a se compensa din manşă sau în cazul nostru, mult mai elegant cu un compensator (trimmer).
În zbor orizontal testez felul în care aparatul se comportă la 210 km/h, valoare ce reprezintă chiar viteza de manevră. Viteza unghiulară la înclinare este la fel de bună precum în cazul modelului UL clasic poate chiar mai bun datorită fuselajului mai lung ce favorizează compensarea cuplului de rotire de la elice. Stabilitatea pe direcţie este admirabilă, imediat ce ridic piciorul de pe paloniere, aparatul tinde să revină imediat în poziţia normală de zbor. La fel şi stabilitatea statică pe direcţie – este minunată.
Cu flapsurile în poziţie neutră angajarea survine la 85 km/h cu o mică tendinţă de a se înclina spre stânga. Cu flapsurile scoase la maxim (40°) ne angajăm la 65 km/h destul de dinamic în timp ce trebuie ca să susţinem puternic din paloniere pentru ca aparatul să nu se încline (dorim o angajare pe bot). Viteza minimă de manevră este în jur de 67 km/h după GPS. Trebuie să spun că aceasta este una din cele mai bune valori măsurate în cazul unui avion ultra-uşor.
Viteza maximă de zbor orizontal se dovedeşte a fi 266 km/h, uşor mai puţin decât al lui MCR-UL dar explicaţie este evidentă – fuselajul mai lung şi puţin mai lat.
Urmează coborârea. Mulţumită GPS-map-ului de la bord reuşesc să găsesc foarte uşor direcţia spre aerodrom. Datorită manevrelor executate mi-am pierdut orientarea mai ales că terenul de la sol l-am zărit doar prin găurile dintre cumuluşi.
Pe seama stabilităţii extraordinare a aparatului, priza de aterizare mi s-a părut a fi „floare la ureche”. La sol bate vântul moderat ori eu am venit lung mai ales că aveam flapsul scos pe treapta a doua, redresare elegantă şi deja rulăm pe sol unde controlul direcţiei rămâne excelent.

La fel precum toate aparatele Dyn’Aero şi Pick Up-ul complet atipic se remarcă prin performanţe atât la sol cât şi mai ales în zbor. Autonomia şi capacitatea maximă de a transporta bagaje poate fi utilizată în mod legal cu o singură persoană la bord. Dar putem transporta confortabil dacă dorim chiar bicicletă ne mai vorbind de alte mărunţişuri pentru hobby-urile de week-end precum schiuri, beţe de pescuit, crose de golf sau orice altceva. Aşa si preţul? Pai da, de-abia aici apar unele mici probleme, în sensul că aparatul nu este accesibil chiar pentru toată lumea dar cel care-şi permite sunt convins că nu-i va părea rău că şi-a „de-reglat” contul.

Text: Philippe Tisserant
Tradus de : Kádár Andrea şi Adrian Suciu
Imagini: povestitorul şi Dyn'Aero
Masa gol (kg)285
Anvergura (m)8,72
Suprafaţa aripei (m2)8,30
Capacitate rezervor (l)130
MotorRotax 912 S
Putere (C.P.)100
Masa maximă de decolare (kg)472,5
Vmax (km/h)266
Vc (km/h)210
Vs0 (km/h)65
Urcare (m/s)6,1
Consum (l/h)20,7


 
Belépés
   

Kapcsolódó linkek
   

Hír értékelése
   

Parancsok
   

Kapcsolódó rovatok

Avion Ultrausor

Tartalomkezelő rendszer: © 2004 PHP-Nuke. Minden jog fenntartva. A PHP-Nuke szabad szoftver, amelyre a GNU/GPL licensz érvényes.
Oldalkészítés: 0.16 másodperc