Hátimotor Hátimotor Motoros sárkány Kezdőlap Merevszárnyú UL Forgószárnyú UL Műrepülés Videók Galéria

Version francaise Versiunea în româneste
 
Paramotor

Skycar


Goin’ down south
Acesta este leitmotivul cântecelor străvechi de blues. Dorinţa sclavilor afro-americani era aceeaşi, de a migra spre sud. Chiar dacă acolo trăiesc o viaţă mizeră, decât să le fie frig, mai bine migrează spre sud.

Protagonistul romanului „Fuga în sud” de Slawomir Mrozek se refugiază din absurditatea totalitarismului spre o lume a spiritualităţii. La fel şi în nuvela „Sud”, a lui J.L Borges în care acesta descrie întoarcerea omului din lumea civilizată, „contaminată” de cultură în cea a instinctelor şi a riturilor străvechi de o candoare barbară dar în acelaşi timp chiar mortală. Unii fug umiliţi de civilizaţia contemporană spre sud, ce este de multe ori perceput greşit ca fiind primitiv dar dacă ne gândim puţin, ne vom da seama că de fapt este cu totul altfel. Alţii merg spre sud goniţi de dorinţa de a cucerii. Sau poate cu motive necurate ce înglobează câte puţin din ambele de cele de mai sus. Pe 2 martie a sosit expediţia Skycar în Timbouktu – capitala Mali-ului. Skycar este primul avion din lume ce funcţionează cu bio-combustibil care poate circula pe autostrăzi, drumuri ne-amenajate, pe dune de nisip şi respectiv de-asupra acestora. Cu ocazia zborului peste strâmtoarea Gibraltar, aparatul a dovedit că este bun pentru ceea ce a fost visat de Gilo Cardozo.
Amicul nostru Gilo Cardozo reuşeşte să profite de mentalitatea colonizatoare a englezilor, astfel că nu i-a fost greu să-i convingă pentru a primi sprijin în expediţia London-Timbouktou pentru promovarea maşinii de teren zburătoare.
Cu atât mai mult cu cât ideea lui genială i-a fost apreciată şi chiar lăudată de autorităţi. Pentru a mări şi mai mult efectul, a pasat rolul principal lui Neil Laughton care a cutreierat lumea din Antarctica şi până peste Amazon, peste cele mai înalte vârfuri ale celor şapte continente. El deţine şi titlul Ness Award primit în 2005 de la Royal Geographical Society. Acest Indiana Jones britanic este pilot de avion ultra-uşor, helicopter şi nu întâmplător şi paramotor.
În 2006, Gilo Cardozo a zburat peste Everest cu paramotorul în compania lui Bear Grylls. Tot de numele lui se leagă şi Yuneec E-pack care este singura variantă a paramotoareleor cu motor electric de până acum ce este fabricată în serie şi comercializată cu succes şi azi. De asemenea pot afirma că Gilo este cel mai simpatic şi mai eficient actor din cercul nostru. Spun eficient pentru că este inventator şi în acelaşi timp şi star media. Visează o idee, apoi o materializează după care e în stare s-o şi vândă şi nu oricum ci uneori creând chiar un spectacol din asta, spectacol făcut cu adevărat din plăcere.
Skycar-ul va fi probabil mai mult decât un simplu proiect datorită succesului expediţiei care a ajuns în Timbouktou în cincisprezece zile. Acest fapt, desigur nu aparţine de genialitatea lui Gilo ci a fost posibil mulţumită echipajului format din cincisprezece membrii specialişti în logistică ce au avut la dispoziţie opt vehicule de teren 6x6 şi 8x8 şi un suport financiar aferent. Adevărat este şi faptul că organizarea şi realizarea unei astfel de expediţii este însăşi genială în ziua de azi.
Desigur, în aşa fel încât aventura să fie de bun gust şi chiar o plăcere atât pentru membrii expediţiei cât şi mai apoi pentru fani.
Expediţia a avut parte fără-ndoială de aventuri în lanţ. Deja de la bun început, înainte de trecerea Girbraltarului ratând startul de pe plaja Tarifa au reuşit să facă o baie cu Skycar cu tot. Apoi, a doua zi la primul contact cu pământul african, pe pista de helicoptere din Ceuta au rupt jumate de aparat, de la trenul de aterizare la elice, ş.m.d... La trecerea graniţei cu Marocul au avut de petrecut mai bine de opt ore până ce s-a clarificat şi au încadrat Skycar-ul în clasa de autovehicul în loc de cea de aeronavă pentru a o putea introduce în ţară. Astfel, cam în acest ritm, valurile de adrenalină n-au întârziat să apară nici în zilele următoare.
De-abia dincolo de lanţul munţilor Atlas s-a adeverit faptul că unei aeronave ce are nevoie de cel puţin 60 km/h pentru a decola, nu e chiar simplu a-i găsi un teren adecvat pentru decolare-aterizare. Ei pentru asta a fost nevoie de echipajul format din 4 KTM-uri şi un paramotor. Cu toate astea, în acea zonă nu erau de găsit prea multe platouri de cel puţin 200m lungime, fără obstacole şi pe direcţia vântului aşa că Skycar-ul n-avea decât să-şi dovedească calitatea de maşină de teren. A afirma că au parcurs acel teren în mod alternat când în aer când pe sol ar fi uşor înflorită, ori dacă ar spune că din când în când au şi zburat câte una ar suna mult mai obiectiv. Pe seama imaginilor, filmelor şi jurnalelor ne putem da seama că zborul cu Skycar-ul este la un moment dat lipsit de peripeţii, şi, cu atât mai puţin decolarea. Nu este exclus faptul că nici aripa dinamică Paramania nu este cu totul adecvată ţelului lor. O aripă cu alungire mai mică, cu profil mai gros ar asigura o distanţă de decolare-aterizare mult mai mică şi o stabilitate mult mai mare – desigur în detrimentul vitezei şi a fineţii.
Problemele în ce priveşte zborul converg din faptul că viteza de decolare este relativ mare iar stabilitatea pe direcţie a aripii la viteze minime este mică. Astfel, în Mauritania cu ocazia unei tentative de decolare, era să se ciocnească cu singurul tren care circula în toată ţara, din fericire au reuşit să oprească operaţiunea de decolare în ultima clipă. În Mali, o rafală de vânt lateral l-a proiectat pe Gilo drept într-un copac pe care l-a lovit cu o viteză de aproape 60 de km/h încât copacul a fost smuls din rădăcini. Cu această ocazie botul Skycar-ului a fost complet reînnoit. De aterizări obişnuite nu prea au avut parte în schimb de aterizări forţate da. Din fericire în camionul MAN 8x8, echipajul avea un atelier dotat la maxim cu putinţă, lucru care a permis nenumăratele reparaţii care au trebuit a fi făcute pe parcursul expediţiei.
Oricum important este că s-a turnat filmul care va urma a fi difuzat şi vizionat pe diferite posturi gen Travel şi National Geografic Chanel de unde şi posibilităţile pentru următoarea generaţie a Skycar-ului despre care Gilo are deja o imagine mai mult decât foarte exactă. Lucrul de care nu sunt chiar convins, este dacă în acest context economic este sau nu rentabil un astfel de Skycar, indiferent că ne-am gândi la utilizatori particulari sau instituţii de apărare, armată sau mai ştiu eu ce.

Text: Szabó György
Tradus de: Ady Suciu
Imagini: Skycar Expedition


 
Belépés
   

Kapcsolódó linkek
   

Hír értékelése
   

Parancsok
   

Kapcsolódó rovatok

Paramotor

Tartalomkezelő rendszer: © 2004 PHP-Nuke. Minden jog fenntartva. A PHP-Nuke szabad szoftver, amelyre a GNU/GPL licensz érvényes.
Oldalkészítés: 0.17 másodperc