Deasupra GheĂžarilor

Se zice cĂŁ gheĂžarii trĂŁiesc, au suflet...

Am fost chemat În Chamonix de Olivier Laugero pentru a realiza un fotoreportaj. Fãrã a sta prea mult pe gânduri, Împreunã cu alÞi cinci prieteni cu motoarele ºi aripile lor ne pregãtim voioºi pentru a survola abrupturile ameÞitoare ale Mont Blanc-ului.
Echipa este formatĂŁ din californianul Matt Gerdes cu care avem deja amintiri comune, tailandezul Georges Macakot, starul asiatic de paramotor Lionel Lang venit tocmai de pe insulele Reunion, Âşi desigur ĂŽnsuÂşi Oliver care ne cazeazĂŁ ĂŽn cĂŁsuĂža lui dintre gheĂžari. Cabana de lemn este ascunsĂŁ ĂŽn umbra brazilor, ĂŽntr-un loc foarte frumos din Alpii francezi. Avem chitarĂŁ, barbecue Âşi o hartĂŁ cu relieful unde plĂŁnuim sĂŁ mergem: La zbor peste gheĂžari!

IniĂžial pornim foarte atenĂži Âşi facem un zbor de test pentru a vedea comportamentul motoarelor la aceastĂŁ ĂŽnĂŁlĂžime Âşi pentru a ne aclimatiza uÂşor cu temperatura din aer. Dar ĂŽnainte de asta apare prima ĂŽntrebare: unde sĂŁ ne alegem locul de decolare? Suntem la munte Âşi n-am vrea sĂŁ trezim ĂŽntreaga vale dimineaĂža la 7…DupĂŁ ĂŽndelungi consultaĂžii, am ales Plaine Joux pentru a lua startul. AltĂŁ dilemĂŁ ce-o aveam, Ăžinând cont de presiunea atmosfericĂŁ ce era foarte micĂŁ: eram curioÂşi la ce ĂŽnĂŁlĂžime putem ajunge cu motoarele pe care le avem, acestea având performanĂže relativ mici (PAP Top 80) cu elici de mĂŁrime medie (115 cm). Primul zbor se adevereÂşte a fi foarte bine venit, am descoperit multe lucruri importante printre care faptul cĂŁ urcarea nu va fi chiar o joacĂŁ de copii. Pe de altĂŁ parte trebuie sĂŁ acordĂŁm mai multĂŁ atenĂžie la ĂŽmbrĂŁcĂŁminte, temperatura de la altitudine nu e chiar tropicalĂŁ. Ca o distracĂžie pentru dupĂŁmasĂŁ, Matt ne introduce ĂŽn lumea speed riding-ului cu o aripĂŁ Ozone Bulet. Aceasta este fantastic de rapidĂŁ, iar terenul pe unde se zboarĂŁ, e ceva inimaginabil…MĂŁ ĂŽndrĂŁgostesc instantaneu, Âşi Georges este fascinat. Cu paramotorul are experienÞã Âşi cu aripi mici dar fĂŁrĂŁ motor n-a ĂŽncercat niciodatĂŁ.
A doua zi, pe când vremea s-a dovedit a fi prielnicĂŁ eram Âşi noi gata pentru decolare. EmoĂžiile ajung ĂŽn punctul culminant fiindcĂŁ gheĂžarii ne trag cu ochiul deja de trei zile. Plaine Joux, ora 8 dimineaĂža, altitudinea 1600 m de la nivelul mĂŁrii, aparatele cu rezervorul plin, vânt calm din direcĂžia de decolare. Deasupra vârfului Mont Blanc pluteÂşte un nor lenticular foarte elegant ceea ce ne spune cĂŁ la acea ĂŽnĂŁlĂžime bate vânt puternic, dar decidem sĂŁ nu dĂŁm ĂŽnapoi, simĂžeam cĂŁ nimic nu ne mai poate opri de la acest zbor ce promite a fi de neuitat. AsistenĂža terestrĂŁ este asiguratĂŁ de Lio. Ne ridicam lent, aÂşa cum ne aÂşteptam chiar dacĂŁ nu am redus nici o clipĂŁ din acceleraĂžie. Eram pe partea sudicĂŁ a masivului Âşi nu cĂŁ am cĂŁuta termici la aceastĂŁ orĂŁ devreme ci pentru a ocoli umbra crestelor din partea nordicĂŁ Âşi vesticĂŁ Âşi descendenĂžele aferente. RĂŁsplata efortului nostru nu ĂŽntârzie sĂŁ aparĂŁ ĂŽn primele raze ale soarelui, vedem capre negre care ne deschid calea printre gheĂžari, totul este minunat. Scufundat ĂŽn euforie, George jurĂŁ cĂŁ a vĂŁzut Âşi un urs. DacĂŁ ar fi aÂşa cum spune, el este primul care a avut fericita ocazie de a vedea un urs aici in Chamonix, dacĂŁ nu cumva a fost totuÂşi o vreo marmotĂŁ…
Matt Âşi Oliver ne conduc pe acest drum ĂŽn lumea gheĂžarilor, lume vrĂŁjitĂŁ de frumuseĂže dar Âşi ĂŽnfricoºãtoare ĂŽn acelaÂşi timp. Având ĂŽncredere ĂŽn faptul cĂŁ ei cunosc foarte bine locul, ĂŽi urmĂŁm visând cu ochii deschiÂşi deasupra acestor locuri miraculoase, peste stânci Âşi prĂŁpĂŁstii colosale. Ajungem la 2200 m, avem ĂŽn faÞã conturul mĂŁreĂž al Tacconaz-ului Âşi Bossons-ul iar pe mĂŁsurĂŁ ce ne apropiem de aceÂştia, par tot mai uriaÂşi Âşi mai ameninÞãtori. ÂŞi toate astea nu sunt doar un joc al imaginaĂžiei, Bossons este cel mai mare gheĂžar European. Ne apropiem uÂşor Âşi cu supunere, ne trec prin cap fĂŁrĂŁ sĂŁ vrem poveÂştile alpiniÂştilor cĂŁzuĂži ĂŽn crevase Âşi ale parapantiÂştilor decedaĂži chiar aici din pricina descendenĂželor uriaÂşe ce se nasc ĂŽn masele de aer rece de deasupra gheĂžarului veÂşnic…Din fericire nu am ĂŽntâlnit nici o astfel de descendenÞã, atmosfera este calmĂŁ, aÂşa cĂŁ ĂŽndrĂŁznim sĂŁ ne apropiem pânĂŁ la doar câÞiva metrii de uriaÂşi. Din acest unghi ne putem da seama cu adevĂŁrat ce ascunde crusta de gheaÞã. SuprafeĂže fine de o albeĂže hipnotizantĂŁ alterneazĂŁ cu liniile tĂŁioase Âşi neatinse vreodatĂŁ a crevaselor adânci, parcĂŁ fĂŁrĂŁ fund. Din textura liniilor se vede clar cĂŁ gheĂžarul este ĂŽntr-o continuĂŁ miÂşcare. Ace de gheaÞã de mai multe tone se pot desprinde ĂŽn fiecare secundĂŁ. Pe terasele gheĂžarului, ici-colo rĂŁsare luciul unor lacuri mici ca niÂşte pete de culoare pur albastrĂŁ ĂŽn peisajul alb nesfârÂşit.
Peisajul este titanic, crĂŁpĂŁturile uriaÂşe impun respect Âşi sunt de-a dreptul ĂŽnfricoºãtoare. Locul inspirĂŁ ceva rece, neprietenos, crud Âşi sĂŁlbatic care marcheazĂŁ uÂşor sângele rece cu care am pornit. La asta se mai adaugĂŁ Âşi temperatura din aer, dar ne strĂŁduim sĂŁ fim lucizi ĂŽn cazul vre-o unei pene de motor pe care nimeni nu Âşi-ar dori-o aici. Jetul elicei lui Georges antreneazĂŁ particule foarte mici de gheaÞã ce sclipesc extraordinar ĂŽn raza soarelui, vizibile numai din anumite unghiuri. Zbura razant de-abia rezistând tentaĂžiei uriaÂşe de a ateriza pe vre-un platou mai comod dupĂŁ cum a recunoscut mai târziu. Iar Matt trezindu-l: “Locul e plin de crevase, unele acoperite uÂşor cu zĂŁpadĂŁ, astfel riÂşti foarte mult, ai mult prea multe Âşanse sĂŁ rĂŁmâi acolo pe veci…” DacĂŁ ne gândim cĂŁ ĂŽn Tailanda ĂŽn cele mai grele ierni temperatura coboarĂŁ rar sub 30 °C. Georges, care ĂŽncĂŁ niciodatĂŁ n-a vĂŁzut zĂŁpadĂŁ, acum s-a trezit brusc prin cei mai ĂŽnalĂži munĂži ai Europei acoperiĂži cu o pĂŁturĂŁ groasĂŁ de zĂŁpadĂŁ. ÎmbrĂŁcat cu cinci-Âşase rânduri de haine groase, este uÂşor pierdut ĂŽn aceastĂŁ atmosferĂŁ total strĂŁinĂŁ lui, astfel neliniÂştea lui e de ĂŽnĂželes. Oliver este ĂŽn formĂŁ, lumina este perfectĂŁ, entuziasmul piloĂžilor este la maxim iar ceea ce este imposibil de fotografiat din parapantĂŁ, noi putem vedea ĂŽntorcându-ne ori de câte ori ar fi nevoie pentru unghiul cel mai potrivit pentru a expune Âşi a obĂžine imagini deosebite ca ĂŽn filmele ÂştiinĂžifice, uneori decorul tinzând chiar spre fantastic. Noi, ca niÂşte actori principali, patĂŁ de culoare pe fundaluri extraordinare, atât de neobiÂşnuite ĂŽncât uneori par truncate, suntem ordin de mĂŁrime pe fotografii Âşi parcĂŁ trezim la viaÞã Âşi ĂŽnveselim puĂžin atmosfera neclintitĂŁ. Matt se apucĂŁ sĂŁ spiraleze foarte dinamic deasupra tĂŁrâmului nimĂŁnui iar eu fac slalom printre acele de gheaÞã. ScĂŁldându-ne ĂŽn nuanĂže de albastru intens oceanic pânĂŁ la cel deschis ca bolta cereascĂŁ, gheaĂža cristalin transparentĂŁ Âşi ĂŽn albul pur, survolĂŁm un peisaj parcĂŁ ireal ĂŽn conÂştiinĂža noastrĂŁ, ce ne atrage dar ne Âşi sperie ĂŽn acelaÂşi timp…
Matt ºi Oliver ne conduc undeva mai în depãrtare promiþându-ne o surprizã. Deºi am încredere cã ei cunosc foarte bine terenul, sunt foarte atent la cablurile teleschielor fiindcã nu demult am avut o experienþã foarte neplãcutã cu ele. Ocolim de departe telecabina care urcã turiºtii la câteva sute de metrii mai sus pe culmile sudice. Lenticularul încã pluteºte pe vârf dar noi încã n-am dat de turbulenþe. Încet, încet continuãm sã ne ridicãm toþi patru cu acceleraþia la maxim încât simþim deja cã ne amorþesc mâinile.
Ocolind Grand Charmoz-ul, se deschide ĂŽn faĂža noastrĂŁ valea Blanche. ZburĂŁm la ĂŽnĂŁlĂžime mare faÞã de acest uriaÂş neatins unde singura urmĂŁ de om este datĂŁ de aripile noastre, nici aÂşezĂŁri, nici drumuri, de parcĂŁ am fi pe altĂŁ planetĂŁ. „Marea-ngheĂžatĂŁ” pare liniÂştitĂŁ Âşi atrĂŁgĂŁtoare, valurile-i simetrice exprimĂŁ o armonie foarte plĂŁcutĂŁ. SurvolĂŁm rânduri ĂŽntregi de gheĂžari impunĂŁtori precum: GĂŠant, Tacul, Leschaux... Vârful lui Tacul a luat naÂştere la intersecĂžia a doi curenĂži de vale. Apar Âşi primele semne de termicĂŁ cu ajutorul cĂŁrora atingem ĂŽnĂŁlĂžimea de 3500 de metrii. Pe vârful gheĂžarului Leschaux, dantura de gheaÞã a lui PĂŠriades parcĂŁ muÂşcĂŁ din bolta cereascĂŁ. Trec deasupra unui grup de alpiniÂşti care probabil au ca ĂžintĂŁ vârful Grandes Jorasses. Într-o pauzĂŁ de câteva minute au ridicat privirile la mine... Oare le-am provocat o senzaĂžie de bucurie ori i-am deranjat prin prezenĂža-mi neobiÂşnuitĂŁ ĂŽn acele locuri sacre cu atmosferĂŁ aparte... Probabil nu voi afla niciodatĂŁ. În peisajul ce pare cĂŁ se ĂŽntinde la infinit, mĂŁ simt puĂžin singur. În euforia priveliÂştilor i-am pierdut din câmpul vizual pe Matt Âşi Oliver, dar din fericire ĂŽl zĂŁresc pe Gerorges care Âşi el pare singuratic ĂŽn acest pustiu alb.
Începem o coborâre linã ca sã trecem pe la poalele lui Grandes Jorasses ce are un perete de 1300 de metrii aproape vertical de pe care se pot desprinde stânci de gheaþã în orice clipã. Trecem pe lângã acesta, parcã þinându-ne respiraþia. Ne simþim ca niºte þânþari minusculi pe tãrâmul uriaºilor. Îmi închipui ce efort depun alpiniºtii care ajung în aceste locuri, pe când noi am apãrut pur ºi simplu în zbor, mai cã nu mi s-a fãcut ruºine... Oare meritãm acest peisaj la care viseazã atât de mulþi? pentru atingerea lui, majoritatea dedicã eforturi uriaºe.
ZburĂŁm deja de aproape douĂŁ ore cu „gaz plin”, cred cĂŁ ar fi timpul sĂŁ ne-ndreptĂŁm ĂŽncet spre vale lĂŁsând motoarele sĂŁ suspine puĂžin Âşi mai ales sĂŁ nu ne goleascĂŁ rezervoarele!!! Astfel planĂŁm vreo 2500 de metrii la vale cu motoarele oprite miÂşcându-ne degetele amorĂžite de la frig. Au fost clipe fantastice...
Aterizãm chiar lângã cãsuþa lui Oliver unde ne aºtepta încordat Lio. Am realizat cu bine la ceea ce am visat, avem imagini de neuitat atât în memoria noastrã cât ºi în cea a aparatelor de fotografiat, dar nu sunt cuvinte prin care sã putem povesti ceea ce am vãzut ºi simþit. Uitându-ne unii la alþii, ne dãm seama cã vom reveni cu siguranþã ºi vom urca ºi mai sus în creierii munþilor pentru a descoperii alte locuri noi, ne mai vãzute din zbor. În astfel de situaþii se simte cu adevãrat vraja ºi libertatea paramotorului care întrece orice alt mijloc de transport. Ne duce oriunde unde am visat vre-odatã, trebuie aºteptat doar momentul potrivit ºi acordul Mamei Naturã. Deja ne plãnuim urmãtoarea escapadã ce se vrea a fi un zbor peste Mont Blanc. Oliver studiazã harta cu sclipire în ochi, închipuindu-ºi traseul pe care ne va duce data viitoare. Se pare cã ne aºteaptã alte ºi alte clipe de neuitat...
MulĂžumiri pentru aventuri, echipei www.kailashadventure.com